Căci vrem să fim alături de colegii noștri din 2.0 la ceas de sărbătoare Mai ales că Focșaniul este locul de naștere al găștii noastre faine, așa că ne este drag să revenim de câte ori putem la ”locul faptei”
Cred că nu există un moment mai bun în care să scriu despre aceste poze, ca acesta în care afară ninge, e frig de trosnesc geamurile și disperarea îi cuprinde chiar și pe cei mai optimiști dintre noi.
De-a lungul timpului, când unul dintre noi șase (cei din DreamTeamRo) am fost în vacanță, am cochetat cu ideea că am luat și DreamTeam-ul după noi, cel mai adesea pe tricoul purtat cu mândrie te miri pe ce coclauri.
De data aceasta am fost eu plecat și din motive care nu merită să ocupe spațiul (nici chiar virtual), tricoul cu pricina a rămas acasă. Dar gândul la prietenii mei nu a rămas
Așa încât, acum aproape o lună, cam atunci când vremea din România își aducea aminte că uitase să treacă prin iarnă și s-a hotărât că e cazul să ningă, atât de mult și de rău încât nu s-a oprit nici până azi… ei bine, cam atunci eu eram pe plaja din Koh Samui, Thailanda la 30 de grade și scrijeleam în nisip „NEVER STOP DREAMING”! Ceea ce vă doresc și vouă
Și ca să vedeți că nu eram singurul visător prin Thailanda vă aduc ca probă poza de mai jos
Pentru că am fost la Foto Union la musiu Șuțu și la musiu Radu, am zis că nu se cade să nu ne colindăm gazdele noastre. Așa că am executat după cum vedeți mai jos. Țipetele pe care le auziți în fundal aparțin juniorilor DreamTeamRO și erau parte din coloana sonoră ) Apropo, este prima dată când DreamTeamRO merge cu colinda
Nu cred ca mai e cazul să vorbim despre legătura strânsă dintre DreamTeamRO şi Mediaş, mai ales după vacanţa de vis din vara acestui an şi participarea a 5 din cei 6 componenţi ai DreamTeamRO la Mediaş Blog Awards.
Credeţi că ne-am săturat? Evident nu! Eu am compensat lipsa de la Mediaş Blog Awardsprin prezenţa, în week-endul imediat următor, la Festivalul de Folk Mediaş – Cetate Seculară şi nu oricum, ci ca preşedinte al juriului. Iar Vlad, căruia îi place să fie mereu pe drumuri, a zis că nu mă poate lăsa singur, drept pentru care s-a prezentat la locul faptei.
Iată-ne după cea de a 2-a seară de festival, alături de Marcel Cîmpeanu, unul din prietenii pe care îi avem în Mediaş.
Povesteam aicide “chestiile” facute de DreamTeamRO si care au contribuit decisiv la calificarea Gaz Metan Medias-ului in play-off-ul Europa League. Dupa meci, dom’ profesor Cristi Pustai s-a relaxat la concertul de folk de la Sighisoara (detalii aici) si a incarcat bateriile asa cum se cuvine, alaturi de “echipa de vis”, ba chiar am vizitat impreuna cetatea Sighisoarei, alaturi de Dorin Stanciu, tobosarul cetatii, multumita amabilitatii oamenilor de la Hotel BinderBubi Sighisoara.
Si, se vede treaba, ca DreamTeamRO a prestat bine, de aceasta data in mod pozitiv, pentru ca Gazu’ a facut din nou un meci mare si a invins cu 2-0 pe CFR Cluj chiar pe terenul acestora din urma. DreamTeamRO face minuni oriunde merge! Am zis!
Dom’ Profesor, bafta in meciul cu Austria Viena, calificati-va in grupe si apoi ne vedem sa va incarcam cu magia DreamTeamRO. Am zis!
Cum funcţionează chimia asta dintre noi…Eram joia trecuta la meciul dintre Gaz Metan Mediaş şi Mainz, împreună cu băieţii din DreamTeamRO. La pauză, ascultând imnul celor de la Gaz Metan, chiar i-am întrebat pe Make şi Vlad: “Băi, dar noi nu facem şi noi un imn al nostru?” Nu mi-au răspuns nimic, dar au mustăcit amândoi şi numai la câteva zile am aflat de ce
În una dintre serile petrecute la Hotelul Binder Bubi din Mediaş, am rămas mai târziu şi am cântat împreună, cu câte o bere-două, fireşte . La un moment dat eu cu Cristi şi Ştefan am plecat şi au rămas dragii de ei, Make şi Vlad. Am aflat ulterior că, în seara aceea, s-a născut şi imnul nostru. Pe scurt, lucrurile s-au desfăşurat cam în felul următor: Make, către Vlad: “Băi, eu am nişte versuri!”. Vlad, către Make: “Să ştii că am şi eu un refren!”
Restul, cum le-au sudat, cum le-au combinat, numai ei ştiu şi vă rog să urmăriţi înregistrarea făcută la Sighisoara Folk Night, pe terasa Hotelului Binder Bubi din Sighişoara, din ultima seară a minivacanţei petrecute la Mediaş şi Sighişoara. Aici s-a cântat pentru prima oară imnul “Nu inceta niciodata sa visezi”, Imnul DreamTeamRo, inspirat fiind de sloganul nostru Never Stop Dreaming.
În primul rând să vă zic ce e twittmobilul, că poate nu toată lumea ştie. Twittmobilul e Fordul S Max cu 7 locuri al lui Vlad care duce DreamTeamRO-ul spre mai multe destinaţii din ţară, de mai bine de un an de zile. Aveţi aici povestea întreagă a twittmobilului.
Dacă nu ştiţi, fiecare are locul lui stabilit în maşină, exact ca în celebra caricatură din header: clasa I, cu Vlad şi Cristi, clasa II-a, cu Ştefan şi Nicu şi clasa III-a, cu mine şi Make.
În drumul spre Focşani din februarie, anul ăsta, am făcut câteva poze, fără ca ei să ştie, sau dacă unii dintre ei au bănuit ceva, au uitat între timp, cu siguranţă. Pozele arată cât de liniştiţi suntem noi la drum şi cât de concentraţi suntem unii dintre noi .
Aşadar, mai jos aveţi primele poze spion din twittmobil:
Adevărul e că tare mi-e dor de o călătorie cu twittmobilul
Deoarece dorim să “moare duşmanii nostrii” (evident scris cu doi de “i”, deci da?), continuam sa va tinem la curent pe unde ajung cei care alcatuiesc cu atata mandrie DreamTeam-ul.
Episodul de astazi se localizeaza in tara atat de draga romanilor cu ocupatie in domeniul legume-fructe (speta capsuni), recte Spania. Mai precis Barcelona. Si mai precis, La Rambla, centrul turistic al unui oras absolut unic.